Afiseaza cosul
Cosul tau este gol.
Cine e pe fir
Avem 27 vizitatori online
Prima pagină
Despre noi
Proiecte/Acţiuni
Noua Paradigmă Culturală
De-ale Spiritului
Alimentaţie
Preţuim animalele
Articole, eseuri etc
Recomandări
Servicii
Cum cumpăr cărţi
Linkuri
Anunţuri
Fă o donaţie !
Contact
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Forum Aqvarius
Blog membri
Magazin Online

Afiseaza toate produsele


Cautare avansata




Ti-ai uitat parola?
Nu ai cont aici? Fa-ti unul
Plânsetul inorogului
 

Vizualizari : 684    

Marcat ca favorit : 79


Plânsetul inorogului

(Fragmentul face parte din "Istoria Ieroglifica", capitolul al VIII-lea si reda momentul cand Inorogul, tinut in captivitate de catre Crocodil, isi exprima jalea profunda ce îmbraca haina unei invocatii magice. Textul este reprodus dupa editia aparuta la Editura 100+1 Gramar, Bucuresti, 2001. Pentru o intelegere mai usoara a textului notele au fost redate integral in paranteze)

"Ce mângâiere i-a ramas? Nici una! Ce sprijineala i-a ramas? Nici una! Ce prieten i se arata? Nici unul ! Munti - crapati, copaci - va despicati, pietre - va farâmati! Asupra lucrului ce s-a facut lânga piatra cu izvoare, muntii puhoaie pogoare, lacasele Inrogului, pasunile, gradinile cerneasca-se, paleasca-se, vestejeasca-se, nu înfloreasca, nu înverzeasca, nici sa odrasleasca si pe domnul lor cu jale, pe stapânul lor negrele (bocitoarele), suspinând, tânguind, neîncetat sa-l pomeneasca. Ochi de cocoare, voi, limpezi izvoare, a izvorî va parasiti (încetati) si-n amar va primeniti. Gliganul salbatic (mistretul) vier, si-n livezile lui ursul usier sa se faca, în gradini târveliste (una cu pamântul), în pomat bateliste sa se prefaca. Clateasca-se (cutremura-se) cerul, tremure pamântul, aerul trasnet, norii plesnet, potop de holbura (furtuna), întuneric de negura vântul sa aduca. Soarele zimtii sa-si reteze, luna, siindu-se (sfiindu-se), sa se rusineze, stelele nu scânteieze, nici Galacteea (Calea Lactee) sa nu lumineze. Tot dobitocul ceresc (constelatie cu nume de animal) glasul sa-si sloboada, fapta nevazuta, plecându-se, vada, Closca (Pleiadele) puiii risipeasca, Lebada Lira sa-si zdrobeasca, Leul racneasa, Taurul mugeasca, Aretele (Berbecul) fruntea sa-si slabeasca, Racul în coaja neagra sa se primeneasca, Capricornul coarnele sa-si plece, Pestii fara apa sa se înece, Gemenii sa se desfrateasca, Fecioara frumusetea sa-si grozaveasca (urâteasca), cosita galbena în negru vopseasca, Scorpia ascutit acul sa-l tâmpeasca (toceasca), Streletul (Sagetatorul) arcul frângând, tinta nu loveasca, Cumpana dreptatea nu mai arate, Aparul (Varsatorul) topeasca-se-n sete, Mars vârtutea în slabiciune sa-si primeneasca, Mercurie între planete nu mai crainiceasca, Zevs monarhia (puterea absoluta) in veci sa-si robeasca, Vinerea (Venus) floarea frumusetii sa-si vestejeasca, Cronos scaunul sa-si coboare din sus în jos, Finicul (Pasarea Phoenix) în foc de aromate moara, Oltarul jertfe nu primeasca, Paharul (Cupa) bautura sa nu mai mesteasca (sa nu mai pregateasca), Chitul (Balena) sa crape în apa Aridanului, Iepurele cada-n gura Sirianului (Cainele-Mare), Musculita cu jale sa bâzâiasca, Ursii (Ursa-Mare si Ursa-Mica) greu sa mormaiasca, pletele Verenicai (Parul Berenicei) sa se plesuveasca, Coroana (Coroana Boreala) frumoasa nu le-mpodobeasca, Pigasos de Andromeda sa se departeze, Perseos de Casiopa sa se-nstraineze, Zmeul capul coada sa-si împleticeasa, Chivotul lui Noe (Corabia Argo) în liman sa primejduiasca, Porumbul, frunza maslinului cercând (cautand), rataceasa, îndarat a se întoarce nu mai nimereasca. Acestea dara, toate jelind tânguiasa, vâlva Inorogului cu arsuri (ardoare) doreasca. Singur numai Corbul sa crângaiasca, tuturor în lume spre chezi rai (de piaza rea) meneasca. Numai Câinele Mare (Sirius) cu Câinele Mic (Procycon) latrând, brehaiasca (hamaiasca) si de faptul scârnav sa se veseleasca. Mute-se Arcticul, stramute-se Antarcticul, osia sfereasca (axul sferei cosmice) în doua sa se frânga, toata usurimea (substantele usoare) în chentru sa-mpinga, stihiile (apa, pamantul,aerul focul) toata întocmirea sa-si piarda, orânduiala buna în veci sa nu mai vada, toate îndarat si-n stânga sa se-nvârteasca; de jale sa se uluiasca, de ciuda (uimire) sa se amorteasca si dreptatea Inorogului în veci povesteasca."


(Pentru o mai buna întelegere a textului de mai sus, reproducem în continuare si fragmentul care îl preceda)


"Iara inorogul fiind înca în opreala crocodilului, si vestea precum ca în blestemate viclesugurile ale Hamelionului sa fi cazut, se împrastie prin urechile tuturor, si toti muntii si codrii de fapta ce se facuse se rasunau si toate vaile si holmurile (colnicele) de vuietul glasului se cutremurau, atâta cât glasurile rasunarii (ecoului) se pareau precum ca o muzica sa fie tocmite (alcatuite), care la toata urechea aducea o armonie tânguioasa, nici cineva altcineva nu auzea fara numai:

            "Plecatu-s-au cornul inorogului, împiedicatu-s-au pasii celui iute, închisu-s-au cararile cele neumblate, aflatu-s-au locurile cele necalcate, în siltele întinse a cazut, puterii vrajmasului s-a vândut (a fost vândut). Surcelele i-au uscat, focul i-au atâtat, temeliile de la pamânt în nori i-au aruncat, neprieten de cap (neprieten de moarte), Corbul, gonasi neosteniti, dulaii, iscoada neadormita, Hameleonul si toti, în toata viata, îl pândesc. De traiul, de viata si de fiinta lui ce nadejde a mai ramas? Nici una! Toate puterile i s-au curmat, toti prietenii l-au lasat, în lantuge nedezlegate (de nedezlegat) l-au legat, toata greutatea (apasarea) neprietenului în opreala Inorogului a statut. Iara de acum, în cer de-ar zbura n-ar scapa, o mie de capete de ar avea, iarba n-ar mai mânca. Unul, Lupul, ci si acela departat, n-are cum îi folosi, nu-l poate ajutori. De nu alta, încaile sa-l tânguiasca, încailea sa-l jeluiasca, încai sa-l olecaiasca (sa-l boceasca) . Filul, macar ca (chiar de) într-aceasta parte s-ar afla, însa greuimea a sari nu-l lasa,grosimea în sine îl apasa, în strâmtori primejdioase, în valuri asa holmuroase (cat dealurile de inalte) sa se arunce nu-ndrazneste, si micsorimea sufletului dinlauntru-l opreste. De-cu-seara, Filul a luat stire (a aflat), de pretul taiat (convenit) s-a înstiintat, ce ar fi putut sa si vrea i s-ar fi cazut (s-ar fi cuvenit), ci, în locul mângâierii, raspunsul curmarii (desolidarizarii) îl dadu: <<O mie de ani la opreala de-ar fi, un dram de panzher n-as putea gasi>>."


   
Citeaza acest articol in websitul tau
Bifeaza articolul ca favorit
Tipareste
Trimite unui prieten
Articole inrudite

Cuvinte-cheie : De-ale Spiritului, Spiritualitate romaneasca, Plânsetul inorogului, Dimitrie Cantemir, Istoria Ieroglifica, Istoria Ieroglifica, Istoria Ieroglifica, Chivotul lui Noe (Corabia Argo), Cainele-Mare, Ursa-Mare si Ursa-Mica, Venus,


Comentariile utilizatorilor  
 

Ratingul mediu al utilizatorilor

   (0 vot(uri))

 


Adauga comentariul tau
Nume
E-mail
Titlu  
 
Comentariu
 
Caractere disponibile: 600
   Anunta-ma daca apar comentarii in continuarea acestuia
  Scrie rezultatul operatiei de mai jos:
CEE         TCI      
A H    Y      8   W7B
T 6   JYI   79D      
M M    E    F     21E
OFT         1SH      
   
   

Nu s-a postat niciun comentariu

© 2012 Asociatia Aqvarius
Webdesign: George Acu