Vizualizari : 1628  |
Marcat ca favorit : 127 |
Cantafabule
Neavand la dispozitie integral volumul "Versuri pentru Phoenix" al lui Serban Foarta si Andrei Ujica, am redat mai jos textele melodiilor albului "Cantafabule" care, de altfel, reprezinta mare parte din volumul mai sus amintit.
01. Invocatie
Voua, celor din hronici, pecetii si herburi,
fiarelor nepascatoare de ierburi,
nepasatoare de carne de fiara, neumbrite de nour,
nearse de soare: Pajura, Bour,
cu schiptru si tiara, -
ma rog, sa va iviti!
Pre voi, fiare heralde:
alde Pardosu', alde
Irog-inorogu', va rog, sa va iviti!
Fiarelor de buna si de rea priinta,
pe cari vânatorul dac-o sa le prindza,
n-o sa mi-se-aleaga cu pleava si abure,
cu niscai sfarog: Fiarelor din fabule,
din eticesti si de zabava carti,
ma rog, sa se iveasca!
Voua, cinstitelor, tie, sperjure,
sarpe sân-pomului jur-împrejure,
fiarelor omului semiasemine:
alde Sirenei, celui Chentaur
cu gura de aur, ca a Hrisostomului,
ma rog, sa se iveasca!
Fiare cuminti, cu-o mie de dinti,
cu coada de peste, cu gheare la deste,
cu unghie de tap, cu cap, far-de-cap,
cu blana ca sfecla, cu ochii ca stecla,
cu ochii de vâlc, fiare cu tâlc,
cu duhori suave, fiare filozoafe... Ave!
...A psevdofiarelor cânt viata-neviata
care nu se trece ca topita gheata,
nu se risipeste în vazduh ca ceata,
nice nu se rumpe ca subtire ata,
au se ovileste ca batrâna fata;
caci de zboara-mi zboara altfel decât rata,
se ivesc pe lume nu din ou ca rata,
nici nu-mi pasc fâneata-n toata dimineata,
ci-si pastreaza pururi harul si verdeata,
taina si dulceata,-
fiindca nici viata nu le e viata!
Eu va cânt si va descânt,
va invoc si va evoc,
de noroc, de nenoroc,
Vasilisc si Inorog,
Aspida si Zgriptor-Roc.
Eu va agraiesc, va isc,
Inorog si Vasilisc,
frate Dulf cu ochi de sulf,
dimpreuna cu Adelfa,
soru-ta, eu v-aduc jertfa.
Si tot eu îi tin ison,
Pasarii Calandrinon,
Pasarii de da sau ba,
ca si tie, dumneata,
Scarabee, scara mea...
Eu va cânt,
eu va trec pragul,
eu va strig la ceasul fix
si tot eu va uit de dragul
împaratului Finics!
Fie sa renasca numai cel ce har
are de-a renaste, curatit prin jar,
din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,
astazi, ca si mâine, pururi si acum.
02. Norocul inorogului
Monoceros est beste,
un cor at en la teste.
Pur ço issi at nun,
de bouquet at façon.
Par une pulcele est prise,
or oyez en quelle guise.
De o copila e prins,
Inorogul print,
De o copila e prins,
Licornul print.
Ea cu sânii în floare si dulce
mi-l adasta ca pe un stapân.
El alearga-ntr-un suflet sa-si culce
mândrul cap pe-al ei gales sân.
Capu-n poala ei bine nu-si pune
ca-mi adoarme ca un prunc.
Vânatorul atunci îl rapune,
mi-l rapune în vested crâng.
Asa-i ucis în somn,
Inorogul domn!
Asa-i ucis în somn,
Licornul domn!
En son devan se dort
issi vient a (sa) mort.
03. Scara scarabeului
Fara pârghie, fara scripet,
o gânganie-asa marunta
ca ar fi ea, într-un sipet,
piatra pe-un inel de nunta,
discul soarelui împinge,
soarelui de la Eghipet,
ca pe-o bila, ca pe-o minge
numai aure si sclipet.
Crugul scarabeului,
sacra, scara leului,
a zeului
soare!
Ochiul scaraboului,
galbenusul oului,
al noului
soare!
04. Delfinul, dulce dulful nostru
Frate Dulf, frate Dulf,
Dulce Dulf, fratele nostru esti.
Dulce Dulf, frate bun între pesti.
Numele tau fiind si azi,
nume de frate drept,
care în larg te scalzi,
valul taind dirept.
Ce Filadelf prin grec,
al tau nume întreg,
erai si esti,
cu dragoste de frati,
oameni nemaiaflati
si mesteri pesti,
frate Dulf.
Frate Dulf, frate Dulf,
Frate bun, într-un vechi idiom,
frate bun, peste barbat si om.
Clar calauz pe mari,
calea ne otarasti,
aer tragând pe nari,
peste ciudat ce esti.
Delfin si eu prin cald
al meu sânge, prin salt
si prin înot
Destinul meu de-al tau,
care ne treci prin hau,
leg si înnod,
frate Dulf.
05. Uciderea balaurului
Zice ca o naiba de balaur,
zice ca, coclit într-un coclaur,
s-a ivit, la Virit, cetatea Virit,
s-a ivit nasâlnic un balaur.
Numai un voievod
ar putea, biet norod,
sa te scape de tot
de al balaur.
Fara el, în zale noi din floare
de otel, pe calu-i alb calare, se ivea,
ca-l lovea, cu sabia-l lovea,
mi-l strivea, cel voievod calare.
Cica lui, sfânt voievod în zale,
cica lui, i-au fost iesit în cale, cu liliac,
flori de leac, acuma si-n veac,
alb liliac, sa-i dea mariei sale.
Numai un voievod
a putut, biet norod,
sa te scape de tot
de al balaur.
06. Stima casei
Sfânt sarpe dat în dar
alb, zidului meu statornic,
lui inima esti si ornic.
Sfânt sarpe alb de var
rob zidului meu si vornic,
fii, rogu-te, bun si volnic.
Desprinde-te azi din var
cu pielea ta cea alba,
cu solzi de-argint curat,
ca si o scumpa salba,
din bani de-argint curat!
Arata-te iar si iar,
sa te vedem pe pietre,
si prin iarba pân-la brâu,
cum serpui printre pietre,
si prin iarba ca un râu!
Sarpele casei drag,
fara de venin,
iata-ni-l azi în prag,
falnic si senin.
Laptele dintr-un ol
alb, de smalt, adus,
l-a sorbit domol,
cam pe la apus.
Sarpele casei vechi,
fara de venin,
în prelung priveghi,
falnic si senin.
Laptele de la oi,
în blid alb adus,
l-a sorbit cu noi,
cam pe la apus
07. Pasarea Calandrinon
Vine fara s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intra fara sa-i ceri, mândra si de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Alba Calandrinon, cu ochi de margean.
Svelta fara cuvânt, la biet patul tau,
În ochi privindu-te cu drept ochiul sau
Astfel fiind mântuit de al ceasul rau.
Fiara cu dinti de fier, zimti de fierastrau.
Pleaca si-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor far' de arginti, straniu musafir.
Alba Calandrinon, cu ochi de safir.
Alba Calandrinon, cu ochi de safir.
Sora, pasare-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boala si chin, ia-le tu:
Du-le în vazduh!
08. Filip si cerbul
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
prin somnul tau, închisoare,
prin visul tau plin de doamne,
prin vidul tau, mare doamne,
prin zidul tau, doamne sumbre,
prin vidul tau plin de umbre,
prin visul tau plin de doamne,
prin somnul tau, mare doamne.
Cerbule, cerbule,
bunule, albule cerb,
regele frâncilor
vrea sa te puna în herb.
Un cerb trecea, Cerbul Soare,
visai ca-l prinzi în prinsoare,
în zvon prelung, zvon de goarne,
dar el te-a luat, vai, în coarne...
09. Vasiliscul si aspida
Mult te rog, îti fac ispita,
vrednic fabulist:
zi-mi ceva de o Aspida
si de-un Vasilisc.
Inima-i razbita,
sufletul ucis,
de colti de Aspida,
ochi de Vasilisc.
Sarpe, serpeste,
cu solzi ca de peste,
râul serpuieste.
Si-n apa pâraului,
umbra spinaraului,
a sarpelui, raului.
Pira, pira, nu pieri, sarpe,
pira, pira, nu-ntepa, sarpe
cu un cap, cu doua,
cu nouazeci si noua!
În râu ca-mi intra,
pân' la brâu intra,
sarpe nu era,
nici napârca rea,
nu era nici hidra,
'-n-apa de-mi intra.
Era mare Vasilisca,
trup având de odalisca
si privire care isca,
patema ce vatema
si face din om neom.
Iesi deochi dintre ochi
ochii cei vatamatori
si de foc sagetatori
învaliti sa fie
cu fireaguri albe
sa nu mai priveasca
la obraze dalbe.
10. Sirena
Cine ti-a auzit odata,
Galesa doamna înnodata,
Glasul cel de alean si miere,
El nu va mai iubi muiere,
Fiinta de acelasi sânge,
Bratele lui nu vor mai strânge.
Ce sa fac cu tine goala,
Doamna din adânc,
Ce ma lasi sa zac de boala,
De baiat natâng?
Ce sa fac cu tine, pântec
Care nu legi rod,
Ca-ntre noi nu este punte
Si nu este pod.
Doamne, n-ar mai fi fost sa fie
Samânta de neam de stafie,
N-ar mai fi fost, Doamne, rusalca,
Verde la par precum o alga,
Cu glasu-i de alean si miere,
Cine-l aude odata piere.
11. Pasarea Roc...k and Roll
Mare este Roc,
Zace-ntr-un abis abisian.
Se-nvârteste-n loc
Si se vede o data într-un an.
Gheare, plisc si ochi de harpie,
vine-ntins la soroc.
Seaca apele din albie,
pas de pasare-dans, zvon de muzica rock.
Se repede glont,
La un adormit de rinocer.
Mi-l însfaca-n clont
Si se-nalta amândoi la cer.
Astfel este Roc,
Crud si aprig, zgriptor de Levant
Nu manânca foc,
Însa e temut de elefant.
12. Cânticlu al cucuveaualiei
Cucuveaua-mbufnata,
snu t-aflai diu tioi aflata.
Ci esti ahât blastamata,
si-ahât multu-nfarmacata.
Pi caie casa ai stata
s-pi-cai ugeac ai cântata,
di timeli s-au ravaita
s-oamnenlii tati, au murita.
Casa cea ce te-aninasi,
dupa cineri di cântasi,
era-unui telnic mare,
ti-oili n-vea misurare.
Cai cu iape misticate
si mule multu musate,
avea hili, avea nurori,
toti cu feate s-cu ficiori.
Pi casa de-andai cântasi,
parc-o stroflu îl bagasi
Oile se-ngalbedzira
s-pân de una îl suptira.
Mule s-cali tu na muciara
pascându sa-nfarmacara,
tihtusira hili, nurori,
cu feate, cu toti ficiorii.
Cas-armase pundixita
si di oamneni nimuntrita
pin-cadzu si-s face pade
si criscu iarba s-livade.
13. Zoomahia
Aceasta e Zoomahia,
razboiul? al fiarelor.
Bellum ferrarum,
aceasta este.
14. Phoenix
Iata, vine din nou cel hranit cu numai roua
de la Livan, într-acest an, al noualea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.
Nascutul din ou si hranit cu numai roua,
în rosu nimb, într-acest timp, al noualea.
Rodnic foc si nou izvod,
arderea-i de tot.
Fie sa renasca numai cel ce har
are de-a renaste, curatit prin jar,
din cenusa-i proprie si din propriu-i scrum,
astazi ca si mâine, pururi si acum.
|
|
|
(0 vot(uri))