Cuvantarile lui Krishnamurti nu sunt altceva decat expunerea unei experiente reale, facuta de el insusi; reprezinta dezvaluirea unei stari de constiinta, nicidecum speculatii filozofice. Krishnamurti vorbeste despre o realizare ce constituie culmea vietii omenesti. Este vorba de eliberarea de iluzii si cunoasterea Realitatii; elibe­rarea de limitarile impuse de lumea fenomenala si dobandirea unei viziuni neingradite. Este o stare pe care critica intelectului o recunoaste ca realitate, si in care sunt realizate de asemenea si cele mai nobile aspiratii. Este, de fapt, ceva la care visam noi toti, dar nu indraznim sa marturisim.

Cercetarile lui Krishnamurti se mentin in domeniul realitatii practice, caci si problemele cu care se infrunta individul tin de domeniul vietii practice si reale, de domeniul vietii zilnice. Se intelege de la sine ca trebuie sa fie recunoscute ca realitati nu numai fenomenele materiale, ci si atitudinile si actiunile ome­nesti, precum si cauzele psihologice care le‑au generat. Fenomenele psihice sunt deci realitati. Cercetarea acestor realitati psihologice necesita o minte supla, care sa stie cum sa detecteze si sa inter­preteze fenomenele sufletesti si cum sa se observe si sa se inter­preteze pe sine insasi. Cercetarea nu trebuie sa intre in speculatie si nici in deductii, ci trebuie sa fie un act de intelegere a feno­menului. Asa stand lucrurile, gandirea lui Krishnamurti ramane concreta si realista, desi opereaza in domeniul mental si emotio­nal; ea este departe de orice misticism si de orice sectarism religios.

Desi Krishnamurti se ocupa de problemele vietii, expunerile lui nu se grupeaza pe categorii de probleme. Viata nu este di­vizata pe probleme, divizarea aceasta este o iluzie a mintii, care nu vede integral, ci doar segmente limitate. Krishnamurti vede viata fara ingradiri si asa o si expune, cu restrictia pe care i‑o impun doar mijloacele de exprimare. El trebuie sa faca uz de cuvinte, iar acestea sunt marginite, fiindca au fost create de oa­meni cu viziune marginita, asa ca ele nu pot reda viziunea sa in toata nemarginirea ei.

Cuprins

Cuvant inainte  5

Cauza‑radacina a confuziei 13

Conflict, dualitate si observare 23

Factorii dezordinii 35

In orice sfarsit este un nou inceput 46

Conditia umana 59

Miscarea devenirii 71

Incetarea suferintei 84

Semnificatia vietii zilnice 95

Viata este o miscare in relatie 109

Despre timp 120

Meditatia este expresia activitatii de fiecare zi 131

Unde este cauza, este si sfarsit 145

Mintea buna 156

Exista evolutie psihologica? 167

Ce este o minte religioasa? 177